Economia României continuă să resimtă presiunea măsurilor fiscale adoptate în timpul guvernării conduse de Ilie Bolojan, iar microîntreprinderile se confruntă cu provocări tot mai mari: taxe ridicate, costuri de funcționare în creștere și resurse limitate pentru investiții și dezvoltare.
În acest context, numeroase firme sunt nevoite să își regândească activitatea, să amâne investițiile sau să ia decizii dificile pentru menținerea locurilor de muncă. Pentru unele afaceri, presiunea financiară poate însemna inclusiv suspendarea activității sau închiderea definitivă.
Deputatul de Olt Mihai Țiu atrage atenția asupra consecințelor pe care politicile fiscale le pot avea asupra mediului de afaceri și susține că bilanțul guvernării Bolojan trebuie evaluat dincolo de încasările bugetare.
Potrivit acestuia, analiza trebuie să țină cont și de evoluția numărului de firme închise, de situațiile de insolvență, de investițiile realizate și de locurile de muncă aflate în pericol:
”Economia României resimte în continuare presiunea măsurilor fiscale adoptate de Guvern Bolojan, iar microîntreprinderile se confruntă cu o povară fiscală ridicată, costuri de funcționare tot mai greu de suportat, resurse limitate pentru investiții și dificultăți în menținerea locurilor de muncă, fiind împinse să aleagă între reducerea activității, disponibilizarea angajaților și, în cazurile cele mai grave, închiderea definitivă a afacerilor. Guvernul Bolojan a lăsat în urmă firme închise, insolvențe și locuri de muncă amenințate! Astăzi bilanțul politicilor fiscale adoptate de fostul prim-ministru Ilie Bolojan trebuie analizat nu doar prin prisma încasărilor bugetare, ci și prin consecințele asupra întreprinderilor mici și mijlocii, asupra investițiilor și asupra locurilor de muncă din România. Majorarea TVA de la 19% la 21%, dar și creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, accizele majorate și instabilitatea fiscală au reprezentat poveri suplimentare pentru un mediu de afaceri deja vulnerabil. În primele nouă luni ale anului 2026, insolvențele au crescut cu 12%, iar peste 5.250 de firme și alte entități economice au intrat în insolvență. Aceste evoluții ridică întrebări serioase cu privire la impactul politicilor economice adoptate în perioada fostei guvernări. Aceasta este moștenirea economică lăsată de Guvernul Bolojan: o economie sufocată de poveri fiscale, microîntreprinderi împinse la limita supraviețuirii, antreprenori obligați să renunțe la investiții și angajați amenințați cu pierderea locurilor de muncă. În numele reducerii deficitului bugetar, fostul Executiv a ales să împovăreze tocmai firmele care susțin economia reală, iar România riscă acum să plătească prețul acestor decizii prin falimente, șomaj și distrugerea inițiativei private. Câte firme trebuie să dispară și câți români trebuie să își piardă locurile de muncă înainte ca responsabilii politici să înțeleagă că un buget nu poate fi consolidat la nesfârșit prin creșterea poverii fiscale? În spatele fiecărei firme care își închide activitatea se află antreprenori care au investit ani de muncă, angajați care riscă să rămână fără venituri și familii pentru care siguranța zilei de mâine a devenit o preocupare permanentă. Guvernul Bolojan a justificat majorările fiscale prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Însă o consolidare fiscală responsabilă trebuie să țină cont și de capacitatea firmelor de a investi, de a plăti salarii și de a continua să funcționeze. Nu putem numi reformă o politică al cărei cost este suportat disproporționat de antreprenori și angajați, fără o evaluare transparentă a efectelor asupra economiei reale. Întreprinderile mici și mijlocii au un rol esențial în susținerea comunităților locale. Fiecare afacere pierdută poate însemna mai puține locuri de muncă, venituri mai mici pentru familii și oportunități reduse pentru tinerii care își doresc un viitor acasă. Reducerea deficitului nu poate constitui o justificare pentru orice majorare de taxe. Ilie Bolojan a plecat de la guvernare, dar nota de plată a măsurilor sale a rămas pe umerii românilor! Iar Guvernul Luca Niculescu trebuie să învețe din aceste greșeli! Un stat care își împovărează contribuabilii până la limita supraviețuirii economice riscă să piardă tocmai resursele de care are nevoie pentru a funcționa.” a declarat Țiu.
Deputatul de Olt Mihai Țiu transmite un mesaj ferm actualului Executiv, solicitând măsuri care să protejeze întreprinderile mici și mijlocii și să evite repetarea greșelilor pe care le atribuie fostei guvernări conduse de Ilie Bolojan. Acesta atrage atenția asupra presiunii fiscale la care sunt supuse firmele și susține că noi majorări de taxe ar putea afecta activitatea mediului de afaceri, investițiile și locurile de muncă.
În acest context, Mihai Țiu solicită Guvernului să prezinte o evaluare clară a efectelor măsurilor fiscale adoptate anterior, să renunțe la majorările de taxe care ar putea pune în dificultate companiile și să înceapă reducerea cheltuielilor nejustificate ale statului.
În opinia deputatului, înainte de a impune noi sarcini contribuabililor, autoritățile trebuie să analizeze impactul deciziilor deja luate și să identifice soluții pentru o administrare mai eficientă a banilor publici:
”Iar mesajul meu către actualul Guvern condus de Luca Niculescu este unul cât se poate de clar: Nu repetați greșelile fostului Guvern Bolojan! Nu transformați întreprinderile mici și mijlocii în victimele următoarelor măsuri de austeritate! Solicit actualului Executiv să prezinte o evaluare a efectelor măsurilor fiscale anterioare, să renunțe la majorările de taxe care ar putea afecta activitatea firmelor și să înceapă reducerea cheltuielilor nejustificate ale statului. Domnule prim-ministru Luca Niculescu, economia României nu mai are nevoie de experimente fiscale! Actualul Guvern are obligația să demonstreze că a înțeles consecințele deciziilor precedente. În caz contrar, va trebui să își asume responsabilitatea politică pentru continuarea acestor politici și pentru efectele lor asupra cetățenilor și mediului de afaceri. România are nevoie de o economie care să încurajeze deschiderea și dezvoltarea afacerilor, nu de poveri fiscale care să împingă tot mai multe firme spre închidere! România are nevoie de investiții și locuri de muncă stabile, nu de taxe și impozite care pun presiune pe mediul de afaceri!” a completat deputatul de Olt.
