Cula Călăţeanu, monument istoric din oraşul Piatra-Olt, a fost restaurată de Asociaţia „Ion Marian”. Organizația poartă numele fostului ministru al Agriculturii Ion Marian, care a activat în guvernul Antonescu în perioada iulie 1943 – aprilie 1944, fiind un personaj istoric cu proprietăți în zonă. Acesta a fost încarcerat la închisoarea Sighet, unde a și murit.
Cula Călățeanu are o poziție strategică, fiind construită în apropierea fostului Castru Roman Acidava, lângă actualul DN 64, ce face legătura între municipiul Caracal și Râmnicu-Vâlcea, precum și aproape de Drumul Județean 677, ce duce spre Slatina.
Cula a fost construită de boierul Călăţeanu, stegar în oastea lui Tudor Vladimirescu. Monumentul istoric are zidul de incintă foarte bine păstrat şi o pivniţă mare, boltită. Domeniul Călăţeanu era vast, cu 300 de hectare de teren arabil şi 150 de hectare de pădure. Cula a fost deţinută, ulterior, de boieroaica Miteasca. Aceasta nu a avut moştenitori.
Cula a avut patru niveluri şi o scară interioară, iar la răscoala din 1907 a fost distrusă. Ulterior, Cula a fost refăcută cu două niveluri.
Cula Călățeanu este clasată pe Lista Monumentelor Istorice, începând cu anul 2004:
„Trecută în Lista Monumentelor Istorice drept «Cula Călețeanu» pare mai mult un conac. Se află la Enoșești, Piatra Olt. Este o construcție monumentală, ce domina împrejurimile și permitea vizibilitate până la mari depărtări. A fost construită pe un sit arheologic important – castrul roman și vicus-ul militaris Acidava. Cu fiecare campanie arheologică în complexul arheologic roman Acidava identificat la Enoșești, care s-a derulat pe parcursul a 15 ani, vedeam cum se degradează. Din an în an mai rău. Ana Căleteanu și fiica ei, Maria Mitescu, sunt acum liniștite și se bucură, ca și altădată, de pe terasa conacului. Iar mie mi-ar plăcea ca într-o încăpere să se organizeze o expoziție cu descoperiri din așezarea civilă a castrului Acidava. Conacul a fost construit pe segmentul sudic al așezării romane și, astfel, istoria locului vorbește mai mult”, a declarat istoricul Aurelia Grosu.
